Monday, October 13, 2008

CV-ul - perspective si retrospective

De obicei, il privim ca pe un instrument prin care putem obtine o slujba, dar oare nu ne poate ajuta si in alte privinte? Ba da, cu siguranta!

CV-ul poate functiona ca o "oglinda magica" prin care revedem tot ce ni s-a intamplat de-a lungul carierei si cum au evoluat obiectivele, cu sau fara intentia noastra directa.

CV-ul mai poate fi privit si ca un plan de afaceri personal, in care calificarile, experienta, relatiile se prezinta ca niste atuuri, iar lipsurile sunt prezentate intr-o maniera care sa evidentieze interesul de a le elimina sau nu sunt prezentate deloc. Pornind de la aceasta idee, un CV poate constitui chiar baza unei afaceri pe care o lansezi, fiindca e posibil ca tu sa ai cunostinte pe care altii sa nu le detina si sa fie dispusi sa plateasca pentru a le obtine.

Exercitiu
Daca esti o persoana ordonata si obisnuiesti sa-ti arhivezi informatiile personale, iti va fi usor, probabil, sa redescoperi si CV-uri mai vechi, pe care le-ai trimis candva diferitilor potentiali angajatori. Un exercitiu foarte util este sa le aranjezi in ordine cronologica si sa le citesti incepand cu cel mai vechi CV trimis. In timp ce le citesti, urmareste cu atentie:

* certificarile (diplome, atestate, etc.) pe care le-ai obtinut de-a lungul timpului
* abilitati profesionale (limbi straine, calitati de vanzator, bun organizator, orator, etc)
* reteaua de cunostinte (persoanele care te-au ajutat si te pot ajuta in viitor pe plan profesional, recomandari, etc.)
* aspecte importante ce tin de eficienta in joburile alese (domeniul de activitate, pachetul salarial, managementul, colectivul, existenta unui mentor, distanta de casa, etc.).

Odata lecturate CV-urile, identifica-ti atuurile si punctele slabe. Apoi, fa un plan care sa-ti puna in valoare atuurile (de exemplu: obtinerea unui al doilea job, afiliarea la organizatii de profil, participarea la proiecte, etc.) si sa remedieze punctele slabe (prin carti, cursuri, implicarea in proiecte care sa permita dezvoltarea acestor caracteristici - deprinderea abilitatilor necesare in vanzari, limbi straine, etc).

De ce sa facem acest exercitiu? Pentru ca este vital sa intelegem de unde am plecat si unde suntem, pentru a ne putea face noi planuri privind cariera noastra.

Un prieten spunea ca, daca oamenii ar cugeta serios la problemele lor 5 minute pe an, facand diferenta intre nevoi si dorinte sau intre realitate si inchipuiri, vietile lor ar putea fi mai implinite. Cred ca are dreptate. Cele 5 minute "obligatorii" de reflectare profunda sunt necesare in toate aspectele in care dorim sa realizam mai mult (ex. cariera, social, familie, sentimental etc) ale vietii noastre. Chiar daca nu vei intreprinde aceasta analiza complexa a carierei, cele 5 minute ar putea constitui un bun inceput. Succes!

Articol publicat in 121.ro

Prin Elvetia, de-a lungul Rinului

Geografic vorbind, Rinul este un fluviu format din doi afluenti izvorand din estul Elvetiei, ce strabate, pe parcursul a 1.319 km, 4 tari - Germania, Olanda, Elvetia si Franta - si se varsa prin doua brate in Marea Nordului. Pentru turistii sositi din toata lumea sa-i vada atractiile este, insa, un prilej de imagini rarisime si senzatii nebanuite.

Pornind agale pe malul Rinului, intalnesti la tot pasul privilesti ce te lasa, nu rareori, mut de uimire si de incantare - mai opere ale Mamei-Natura, mai incropite de om. Si, precum baciul din bancurile cu ardeleni, te scarpini a mirare in crestetul capului si cugeti cu voce tare: "Io-te, dom'le, ce chestie!"

Daca sunteti curiosi, va spun si voua cate ceva din toate cate m-au impresionat in Elvetia, haladuind de-a lungul Rinului…

Cascada Rinului
Nu este Niagara, dar tot impresionant arata. Este cea mai mare cascada din Europa, aflata pe cursul fluviului Rin. Merita efortul de a o bate drumul pana acolo si mai ales, de a o admira cat mai de aproape posibil. Elvetienii, oameni inventivi, au scobit in munte un lacas, gen prispa, chiar pe langa cursul apei… Privind de acolo zecile, sutele de metri cubi de apa care trec pe langa tine in fiecare secunda, ai o senzatie extraordinara.

Teoretic, nu te costa nimic sa te uiti la acest curs de apa, insa, daca iubesti senzatiile tari, exista si o provocare: o plimbare cu vaporasul pana la o stanca situata in mijlocul cascadei, de unde calatoria continua inca vreo 20-30 de metri pe scari, pana pe piscul uneia dintre stancile ce taie cascada in doua cascade mai mici ce se varsa in acelasi bazin, urmandu-si apoi, linistit, cursul impreuna. Odata ajuns in mijlocul acelei curgeri de apa, ai impresia ca, la un moment dat, va cadea si stanca sub presiunea suvoiului de apa ce se sparge la baza ei. Calatoriile cu vaporasul sunt organizate numai atunci cand conditiile meteorologice permit si pentru intervale determinate de timp.

Cand te afli pentru prima data in zona, simti o oarecare umezeala in aer, ce se intensifica tot mai mult pe masura ce te apropii de locul in care apa izbeste stancile. Iar acolo stai neclintit, incapabil sa mai scoti vreo vorba langa acea curgere de apa, care doreste, parca, sa iti aminteasca cat de neinsemnati suntem in fata naturii...

Cascada poate si admirata de ambele parti ale fluviului si se poate ajunge pe partea opusa si pe un pod in amonte, care poate fi traversat destul de repede (maxim 15 minute).

Traversarea Rinului
O alta inventie care m-a impresionat, in Elvetia, de-a lungul Rinului, sunt barcile care traverseaza fluviul utilizand doar puterea curentului si carma. Mecanismul este pe cat de ingenios, pe atat de simplu. De un cablu perfect intins dintr-o parta in cealalta a raului este ancorata, cu ajutorul unui alt cablu, o barca cu carma cu ajutorul careia se poate traversa raul doar prin forta curentului si indreptand carma in directia dorita. Pretul unei calatorii este de doar 2 CHF (echivalentul a 50.000 lei) si dureaza cel mult 5 minute. Dar merita traversat fluviul cu aceste barci macar o data.

Inot in Rin - asta da balaceala!
Ce poate fi mai distractiv decat sa te azvarli in rau cu o perna de plastic umflata, in care ti-ai indesat toate hainele si obiectele de valoare. Ai parte de adrenalina, pentru ca teama ca ai putea ramane "sportiv" daca se sparge pernuta nu-ti da pace, dar, dat fiind faptul ca elvetienii fac lucruri trainice, poti inota linistit...

Aceasta "sesiune" de inot public este unul dintre multele evenimente organizate de primaria din Basel, adorat nu numai de turisti, ci si de localnici. Ceea ce face ca, in timpul desfasurarii, strazile adiacente sa fie pline, iar fluviul sa devina neincapator pentru suvoiul de oameni care nu ezita sa-si demonstreze veleitatile in ale inotului si de cate 2-3 ori, cot la cot cu colegi, prieteni, vecini, etc. Pernele plutitoare din plastic se pot achizitiona de pe malul Rinului; sunt vandute de primarie, care sponsorizeaza acest eveniment vanzand diferite obiecte promotionale - printre care si sus-numitele pernute, puternic colorate in portocaliu si marcate cu emblema cantonului.

Competitiile ad-hoc de inot nu sunt lasate, insa, la voia intamplarii. Participantilor li se sugereze sa plonjeze in apa si, respectiv, sa iasa la mal prin locurile stabilite, unde se afla instalate provizoriu niste dusuri destul de utile - mai ales pentru cei ce doresc sa se intoarca la serviciu ... Sau, mai bine, sa continue distractia in unul dintre multele baruri si terase situate pe malul Rinului.

Singurul lucru care te poate tulbura din inot ar putea fi… clipa in care te intersectezi cu un sobolan, care stresat de forfota de la mal, incearca din rasputeri sa ajunga pe malul opus ca sa se adaposteasca intr-un cotlon linistit. Deci, daca veti observa vreun individ care da din maini si se agita sau, dimpotriva, inoata voiniceste... ati putea intui motivul :)

Principala distractie a acestei balaceli este ca te lasi purtat de curent pe o distanta de aproximativ 1 km, iar accidentele sunt destul de rare, luand in considerare numarul imens de persoane ce participa la eveniment. Seara se organizeaza concerte si spectacole pe marginea Rinului, iar berea devine unul din cele mai importante bunuri de pe piata :).

Daca nu reusesti sa ajungi in Basel, Elvetia, in perioada acestui eveniment foarte apreciat, atunci merita sa iei in considerare o plimbare cu vaporasul. In unele dintre acestea vei putea servi si masa la bord; si sa nu te mire daca il vei vedea pe capitan servind alaturi de turisti sau inchinand un pahar in cinstea primei calatorii cu vaporasul pe Rin - cum este cazul unora dintre turisti: "La mai mare!"


Articol publicat in 121.ro

A reusi intr-o firma multinationala

Ce gen de angajati cauta companiile multinationale si cum ii recompenseaza sunt intrebari la care multi studenti cauta un raspuns. Nu exista o reteta general valabila pentru a obtine un post intr-o astfel de companie, dar exista unele cerinte comune.

Cerinte generale
  • Potential intelectual dovedit
  • Atitudine pozitiva si spirit de echipa
  • Limbi straine (buna comunicare verbala si scrisa)
  • Disciplina si flexibilitate
  • IT (minim MsOffice - Outlook, Excel, Word etc.)
  • Experienta in domeniu
Candidatul ideal pentru o pozitie intr-o companie multinationala cunoaste bine cel putin o limba straina, este disciplinat, comunicativ, flexibil, are un potential intelectual peste medie, utilizeaza calculatorul la un nivel avansat, detine cunostiinte temeinice despre MS Office si, nu in ultimul rand, are o atitudine pozitiva si spirit de echipa.

Datorita numarului mare de posturi in aceste companii, diviziunea muncii se practica la cel mai inalt nivel, fiecare post este foarte specializat, si de aceea se cunosc foarte bine abilitatile pe care ar trebui sa le aiba viitorii angajati.

Metodele prin care se poate "vana" un astfel de post sunt diverse, cele mai eficiente fiind urmarirea posturilor scoase la concurs - de obicei, anuntate in presa - si recomandarile. Contactele si relatiile au un rol important in gasirea unei slujbe in companiile mari. Este cunoscut faptul ca foarte multe pozitii se "ocupa" inainte de a fi declarate disponibile. Pentru a fi cu un pas inaintea concurentei, e bine sa avem cel putin una, doua cunostinte in cadrul firmei vizate pentru a afla care sunt pozitiile disponibile si specificul fluxului de personal.

Pentru a-ti creste sansele de a castiga interviul trebuie identificate cuvintele cheie pe care angajatorul doreste sa le auda - adica cele care reflecta aptitudini considerate ideale pentru postul respectiv.

Proiectele
Identificarea exacta a produsului final cerut de client (intern sau extern)
Resursele
Termenul

Odata angajat intr-o astfel de companie, tot ceea ce iti ramane de facut este sa muncesti si sa faci tot posibilul pentru a-ti pune in valoare aptitudinile si spiritul inovator.

Pentru a avea succes este obligatoriu sa intelegi exact ceea ce se doreste de la tine, indiferent de amploarea proiectului la care lucrezi. Pune intrebari pentru a clarifica orice detaliu privind realizarea lucrarii, termenul, resursele folosite, rol fiecarui membru al echipei, care sunt cerintele clientului final si orice alt aspect specific proiectului.

In situatia in care se lucreaza in paralel la mai multe proiecte, lucrurile devin mai complicate. Solutia consta in stabilirea prioritatilor, iar daca exista mai multe prioritati de gradul I, se va recurge la negocierea termenului-limita si a resurselor necesare finalizarii proiectelor.

Este preferata comunicarea scrisa celei verbale pentru a stabili cu exactitate sarcinile fiecarui membru al echipei; astfel se poate tine o evidenta exacta a problemelor aparute pe parcursul proiectului si identifica solutii care sa previna reaparitia acestora. E-mail-ul este principalul mod prin care se comunica, iar programul utilizat pentru a gestiona fluxul de e-mail-uri in cadrul acestor companii este, de obicei, Microsoft Outlook sau Lotus Notes.

In ceea ce priveste programul de lucru, acesta depinde de politica companiei. De obicei este putin flexibil, iar punctualitatea este apreciata.

Rezultatele bune si efortul sustinut sunt recompensate si pot conduce cu usurinta la o promovare, atata timp cat sunt intarite de recomandarile colegilor si ale superiorilor.

Restul depinde numai de voi! Mult succes!

Articol publicat in 121.ro

Cum sa fii un bun sef

Multi isi doresc sa acceada in cariera la functii de conducere, unii chiar reusesc, dar putini ajung sefi excelenti. Ce inseamna sa fii un bun sef este o intrebare pe care oricine are ganduri de ascensiune in ierarhia profesionala ar trebui sa si-o puna. Afla cum poti fi un bun manager, pentru ca sefia sa nu te ia pe nepregatite...

Ce inseamna sa fii un bun sef este o intrebare cu raspunsuri multiple. Angajatii vor spune ca un sef bun este intelegator, un patron considera ca un manager excelent este cel care aduce profit companiei si stie sa tina personalul in frau, iar seful insusi va incerca, probabil, sa impace pe toata lumea sau va oscila intre conciliere si exigenta. Un lucru este sigur: succesele sefului se masoara nu numai in veniturile pe care acesta le aduce firmei, ci si in relatia pe care o are cu echipa sa.

Coordonarea unei echipe implica planificare, organizare, coordonare, control si evaluare - actiuni ce necesita eforturi intelectuale sustinute. Acestea nu sunt insa suficiente. Pentru ca diferenta intre un lucru bine facut si unul realizat excelent rezida in… implicarea sufleteasca. Fiecareia din aceste componente trebuie sa i se acorde atentia cuvenita, altminteri reusita muncii in echipa este compromisa.

Cel mai important aspect din activitatea unui manager de succes este comunicarea - atat cu echipa, cat si cu partile interesate de succesele colectivului aflat in subordinea sa.

Pentru a avea succes, trebuie exersata fiecare din cele 5 functii ale managementului: planificare, organizare, coordonare, comanda, control, revizuire. Ca in majoritatea profesiilor, un salt calitativ major se obtine efectuand in mod repetat activitatile inerente respectivului post de conducere. Nu degeaba se spune "repetitia este mama invataturii". Si a perfectiunii, credem noi.

"It's not the plan that's important, it's the planning"
Dr. Graeme Edwards (Nu planul este important, ci planificarea.)

Pentru ca munca in echipa sa decurga in conditii optime, e necesar sa se acorde timpul necesar planificarii activitatii. Aceasta trebuie sa fie facuta din timp si, daca pe parcursul proiectului apar modificari, refacuta in functie de acestea.

Uneori, insa, lucrurile nu ies asa cum trebuie. Daca acest lucru se intampla (si) din vina subalternilor (doar stiti ca seful considera ca are intotdeauna dreptate :), iata cele mai importante dintre motivele pentru care angajatii nu fac ce ar trebui sa faca:
nu au inteles ce trebuie facut, altfel spus exista probleme de comunicare. In functie de domeniul de activitate, intr-un fel comunici cu un filolog si altfel cu un inginer. Deci, daca vrei ca subalternii sa-si faca temele conform asteptarilor tale, trebuie sa fii un bun profesor.
nu au autoritatea si experienta necesare. Nu ne aflam intotdeauna in fericita situatie de a ne putea selecta echipa cu care lucram, si nici nu avem mereu posibilitatea de a-i atrage pe cei mai buni profesionisti in domeniu. De aceea, trebuie facut un plan detaliat al actiunilor ce trebuie duse la bun sfarsit. De asemenea, e bine sa le transmiti oamenilor din echipa cu care lucrezi sarcini clare si, de preferat, realizabile in perioade scurte de timp, pentru a putea fi usor urmarite.
solutia propusa de manager nu este intotdeauna cea mai buna. Angajatii pot fi ineficienti pentru ca nu sunt suficient de motivati, nu stiu ce se asteapta de la ei sau pentru ca managerul nu reuseste sa-i determine sa se implice. Incurajeaza-i sa participe activ in procesul decizional!
nu vad utilitatea sarcinii ce trebuie indeplinita, altfel spus nu au o perspectiva de ansamblu. De aceea, implica-i pe angajati si in alte activitati complementare, pentru a evita instalarea rutinei.
nu le place metoda de lucru adoptata de manager. In aceasta situatie, gaseste niste puncte comune intre stilul lor de lucru si procedura aleasa de tine. O cale de mijloc e posibila aproape intotdeauna!
nu au timp suficient pentru a indeplini toate sarcinile si nici informatii suficiente pentru a stabili prioritati. Daca subalternii sunt suprasolicitati, se impune o mai buna planificare a activitatii, care sa tina cont de timpul REAL de care respectivul angajat are nevoie pentru a indeplini sarcinile de serviciu.

Ce poti face pentru a le usura munca:
  1. stabileste prioritati
  2. incurajeaza comunicarea - atat in cadrul echipei, cat si cu clientii si cu conducerea
  3. redu rapoartele la strictul necesar.

Atentie! Pentru a coordona cu succes o echipa este important sa cunosti asteptarile fiecarui membru si sa identifici ce l-ar ajuta sa lucreze mai cu spor. Daca tu ii ajuti pe ei sa fie mai eficienti, rezultatele nu vor intarzia sa apara si in activitatea ta. Un bun manager isi face intotdeauna timp pentru a asculta problemele angajatului, il sustine si incurajeaza in toate situatiile si nu uita sa multumeasca echipei pentru un lucru bine facut.

Vezi, nu e usor sa fii un sef bun... Dar mii de manageri buni si foarte buni dovedesc ca se poate. Asa ca, daca vrei nu numai sa atingi excelenta in domeniul in care activezi, ci si sa obtii succese notabile, alaturi de o echipa motivata si eficienta, cam asta ai avea de facut. Noi iti tinem pumnii sa ajungi un manager de exceptie! Mult succes! Articol publicat in 121.ro




Manageri - «specii» si comportament

Inca din scoala am observat ca oamenilor de stiinta le place mult sa clasifice :) In toate domeniile se fac clasificari. Lumea afacerilor nu face exceptie, ajungandu-se chiar si la o tipologie a managerilor. Nu stii in ce tipar se incadreaza seful tau sau tu insati, daca esti manager? Descopera acum!

Clasificarea stilurilor de conducere i-a preocupat pe numerosi teoreticieni si practicieni din domeniul managementului. A aparut chiar si o literatura de specialitate, ba chiar, dupa stilurile de conducere intalnite in breasla, s-au consacrat niste tipuri de manageri.

Cum sunt clasificati managerii? In primul rand, se ia in considerare modalitatea de a lua deciziile necesare realizarii obiectivelor si maniera de colaborare cu echipele lor. Actiunile unui manager pot fi influentate de caracteristicile sale comportamentale (de exemplu, introvertit / extrovertit), de organizatiile in care s-a format ca manager, dar si de experienta sa de viata sau alti factori individuali.

Va intrebati cum poate influenta o organizatie in care managerul a lucrat anterior stilul lui actual de a conduce? Influenta e inevitabila, de vreme ce si companiile au o clasificare a lor, iar modul lor de organizare si regulile care guverneaza munca si controlul angajatilor variaza mult de la un caz la altul, in functie de directia manageriala pe care acestea o adopta:

Autocratie - conducerea este realizata de o persoana sau de un grup restrans ce ia deciziile referitoare la aspectele esentiale ale afacerii
Birocratie - regulile sunt scrise si aplicate in conformitate, ceea ce da legitimitate deciziilor, actionand precum un «sistem legislativ»
Tehnocratie - regulile sunt exercitate prin cunostinte intemeiate in domeniu si prin eficienta in rezolvarea problemelor
Codeterminarea - este modalitatea de conducere in care doua grupuri «adverse» isi combina eforturile in procesul de conducere si actioneaza precum o coalitie intr-un guvern
Democratie reprezentativa - conducerea este exercitata de un organ de conducere mandatat de un «electorat» pe o anumita perioada
Democratia directa - e sistemul in care toti au drepturi egale in luarea deciziilor, acest tip de organizare fiind intalnit in special in organizatiile de tip cooperatist. Acest principiu politic incurajeaza auto-organizarea ca principal mod de organizare.

Stilul de a conduce al unui manager interactioneaza, insa, nu numai cu tipul organizatiei conduse, ci si cu stadiul in care se afla aceasta (crestere sau declin) si, nu in ultimul rand, cu asteptarile pe care echipa le are de la manager.

Iata cateva dintre cele mai frecvent intalnite tipuri de manageri:

Paternalistul este managerul care cauta sa formeze un mediu de lucru in care domneste un climat de munca placut. Pune mare pret pe indeplinirea sarcinilor, ofera echipei unele avantaje, dar, in acelasi timp, evita discutarea unor lipsuri. Membrii echipei sunt obligati sa presteze anumite servicii in contrapartida cu beneficiile si facilitatile special create pentru ei.

Metoda acesta motiveaza, totusi, doar o parte din membrii echipei. Nu toti, in special cei competenti - accepta sa fie recompensati prin anumite atentii sau ca altor membri ai echipei sa li se accepte anumite "scapari". In plus, acest tip de conducere nu incurajeaza asumarea responsabilitatii si dezvoltarea profesionala.

Pasivul se distinge prin faptul ca evita situatiile conflictuale si comunicarea si nu abordeaza deciziile critice pentru activitatea organizatiei, demonstrand astfel lipsa de angajament si neasumarea responsabilitatii.

Prin lipsa de implicare a managerului, unii membrii activi ai echipelor se bucura de mai multa libertate, implicandu-se intr-un mod creativ, iar cei nemotivati sau incompetenti isi gasesc linistea «mult dorita».

Autocratul ia singur decizii. Stabileste sarcinile exact si in detaliu, limitand, totodata, participarea echipei la luarea deciziilor. Abordeaza comunicarea intr-un singur sens - de la manager la subaltern - si pune accentul pe functia de control.

Stilul acesta este preferat de echipe mai slab pregatite si fara experienta. Dezavantajul este, insa, ca acei membri care au competente superioare nu sunt utilizati intr-un mod contructiv. De altfel, acest tip de conducere este stresant si nu poate fi aplicat pe perioade indelungate intr-o organizatie, dar se preteaza la situatiile de criza in care e nevoie de luarea unor decizii calitative si rapide iar echipei ii e dificil sa ajunga la un consens intr-un timp foarte scurt.

Managerul participativ sau democratic nu actioneaza neaparat din dorinta de a-si impune punctul de vedere, ci incearca sa obtina o participare activa a echipei in procesul decizional. Incurajeaza comunicarea eficienta, feedback-ul avand un rol important. Una din functiile pe care pune accentul acest tip de manager este coordonarea in cadrul echipei.

In consecinta, se creeaza un mediu de lucru placut, iar competitivitatea din cadrul echipei este incurajata si se dezvolta. Avand un caracter mai creativ, este recomandat in special in proiectele sau departamentele ce implica un anumit grad de inovatie, cum sunt cele de marketing, strategie, etc.

Uneori e dificil sa se incadreze un manager intr-una din aceste categorii, dar, de regula, majoritatea se regaseste in aceasta clasificare. Este util pentru o organizatie sa identifice exact tipul de manager pe care si-l doreste, fiindca stilul acestuia poate influenta foarte mult atat rezultatele firmei, cat si mediul de lucru din compania / departamentul pe care-l conduce.

Sa reflectam, insa, si la ce isi doresc angajatii de la seful lor… Principalele calitati pe care ar trebui sa le aiba un manager pentru a fi pe placul echipei sale sunt urmatoarele:
sa incurajeze dezvoltarea personala si profesionala a subalternilor
sa le sustina ideile
sa le ofere sanse reale de dezvoltare in cariera
sa asigure stabilitate si siguranta
sa fie empatic in privinta problemelor personale ale subalternilor si
sa le prezinte rezultatele in termeni favorabili managementului superior.

Cel mai adesea, angajatii isi schimba locul de munca fie pentru ca sunt in conflict cu managerul, fie simt lipsa dezvoltarii profesionale, fie pentru ca initiativele nu le sunt incurajate sau doresc sa lucreze cu un sef de la care pot invata mai mult si, nu in ultimul rand, pentru mai multi bani.

Fiecare stil de conducere prezinta avantaje si dezavantaje pentru subalterni, in functie de competentele si aspiratiile pe care le au. Pentru un tanar absolvent poate fi util sa lucreze intr-o echipa in care managerul actioneaza dictatorial, fiindca il ajuta sa acumuleze cunostinte si se evita, astfel, situatiile in care novicele ar putea lua o decizie gresita, care i-ar putea pereclita dezvoltarea. In acelasi timp, pentru unii tineri absolventi fara experienta, munca in cadrul unei organizatii in care se pune accentul mai mult pe creativitate decat pe experienta acumulata poate constitui un start excelent intr-o cariera de succes. Diferenta dintre acceptarea unui manager ca mentor si incompatibilitatea subalternilor de a comunica cu el tine, in mare parte, de sinergiile dintre manager si subaltern. Va doresc sinergie deplina in relatia cu sefii! Articol publicat in 121.ro